De cate ori in ultima perioada, ai adresat o intrebare celor din preajma ta
doar pentru a te autosustine moral prin raspunsul lor?
Raspuns care bineinteles asteptai sa fie unul pozitiv.

O intrebare banala ar fi: “Ce zici ma descurc?”
Iar raspunsul ar sosi promt: “Da, de minune!”

Toate astea cand tu sti ca nu te descurci absolut deloc “de minune”
ba chiar nici nu “batzi” spre “minune”.
Atunci ce te faci?

De ce toti folosesc expresia Dati Cezarului ce este al Cezarului?
Cand defapt Iisus a spus Dati Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu
ce este al lui Dumnezeu
.
De ce nu folosim aceasta formulare Dati lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu?